Calea catre auto-cunoastere. Perspective din Yoga Clasica

templu

La prima vedere, cunoașterea de sine poate sa pară firească, naturala și ușor accesibila pentru fiecare dintre noi. Si s-ar parea că pentru înțelegerea de sine am avea nevoie de mai puțin efort decât pentru înțelegerea lumii exterioare.

Chiar și atunci când se întâmplă să ne întrebăm: “Cine sunt eu?’’, cel mai frecvent suntem satisfacuti cu un răspuns mai degrabă superficial sau convențional.

Există insa un alt tip de cunoaștere de sine…

Patañjali, autorul Yoga Sutrei, cel mai vechi tratat (300 î.en) al sistemului Yoga, oferă câteva răspunsuri interesante.

In accepțiunea lui Patanjali, Yoga este metoda cea mai eficienta pentru a realiza aceasta cunoastere de sine care este in acelasi timp si  starea de libertate neconditionata.

Pentru Patanjali “Yoga este linistirea fluctuațiilor minții” . definitie data in YS1.2.

Această linistire este necesara pentru ca esenta subiectivitatii  (drastr) să poata fi  experimentata direct…

Pentru Patañjali, linistirea fluctuațiilor este obținută prin cele opt ramuri ale practicii Yoga, care isi gasesc implinirea in a 8-a ramura: adunare deplină, contemplare sau extaz meditativ (Samadhi).

Starea de contemplarea, Samadhi, clara, lipsita de efort, este starea de Yoga. Ea apare atunci când am putut realiza natura efmera a fluctuatiilor mintii si dezidentificarea cu acestea.

Pe scurt, ‘calea cu opt ramuri’ a lui Patañjali dedicată  cunoașterii depline este calea care duce  către aceasta ‘dezindentificare’ , implinita in eliberarea de iluzie si suferinta. Patanjali numeste aceasta stare ‘unicitate’ sau ‘implinire’ (kaivalya).

Așa cum citim în YS.I.3, in ‘kaivalya’ ne-am regasit in propria natura.

Dar cât de departe suntem noi acum față de acest punct? Si mai mult decât atât, de ce auto-cunoasterea din acest moment nu ne permite să scăpăm de suferință?

În viața de zi cu zi, tindem să ne identificăm cu lucruri (vrittis) prezente în campul mental– senzații, emoții, dorințe, fantezii, așteptări, amintiri…

Când un prieten se stinge, mă simt trist, iar tristețea mea pare sa fie o parte din mine, astfel că nu mă pot separa de intensitatea emoțiilor.

La fel se întâmplă când îmi doresc intens ceva. Sunt complet identificat.

In aceste momente, natura mea proprie nu este decât conștiința ego-ului: Sunt ceea ce simt. Sunt ceea ce vreau.

În orice caz, atâta timp cât mențin identificarea cu ganduri si emotii, cu fluctuațiile minții, confund identitatea extrinseca, psiho-fizica, cu identitatea intrinseca, spirituala.

Învățăturile yoga caută să stabilească esenta identitatii noastre ca ‘purusha’, sau constiinta pura, și să ‘demonteze’ mecanismul identificării eronate datorită căruia noi rămânem amăgiți, confuzi și niciodată satisfăcuți pe deplin.

 

 

Comments

comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>