Cand totul este doar schimbare– cateva idei de rumegat

cinema-1aLucrurile au inceput se se destrame– nu numai din punct de vedere global, dar pentru mulţi dintre noi, aceasta destramare este resimtita in mod marcat in viata personala, in relatiile noastre, in societatile in care traim.

Chiar şi atunci cȃnd lucrurile par sa fie OK, simtim un grad constant de anxietate, anticipȃnd că mai devreme sau mai tȃrziu, ceva se va prabusii, că siguranţa şi bunăstarea nu este nici de cum garantată.

Desigur, siguranţa şi bunăstarea umană nu au fost vreodată garantate. Mulţi dintre noi trăiesc astăzi la un nivel de comfort material mult mai ridicat decȃt au făcut-o vreodată părinţii sau bunicii noştri. Ȋn cazul ăsta, de ce există oare atȃt de multa anxietate, depresie şi chiar disperare in zilele noastre?

Cred că la bază există două motive: traim vremuri in care sistemele societale, economice, politice incep sa se dezmembreze, in mod voit sau nu, la o scara fara precedent. In plus simtim cu totii ca vechile structuri sunt gata sa se prabuseasca, fara sa avem vreo idee clara cu ce vor fi inlocuite.

Celălalt motiv care stă la baza nivelului ridicat de anxietate şi disperare specific timpurilor noastre are de a face cu ubicuitatea technologiei de comunicare. Fiei ca este vorba despre cutremurul din Nepal, războaiele din Estul Mijlociu, sau atacurile teroriste din Paris sau San Bernadino, ştim imediat totul despre ele ca şi cum totul s-ar petrece chiar acolo unde suntem.

Schimbarile fara precedent impreuna cu imaginile dezastrelor naturale de pe intrega planeta aduse de mass- media în atenţia noastră, amplifica senzatia schimbarii si a anxietatii la nivel personal.

Acest al doilea motiv aduce în prim plan ceva mai profund decȃt expunerea noastră excesivă la veşti proaste. Are în vedere o trăsătura unică a culturii contemporane, a structurilor şi sistemelor din care facem parte.

Prin technologiile de comunicare suntem integrati in societatea global în acelasi fel în care oamenii din comunităţile tradiţionale sunt integrati într-o cultură tribala. Fie că trăiesc în societăţi tradiţionale sau global-contemporane, oamenii sunt în genere inconştienti de modul in care aceaste culturi structureaza experienta vieţii zilnice.

In general, efectele culturale ne sunt invizibile, cum este oceanul în care peştele înnoata mulţumit şi inconştient. Oceanul nostru astăzi este prezenţa atotcuprinzătoare a tehnologiei informatice globale. Primul pas catre ‘cyber-space’ a fost facut.

De cele mai multe ori suntem inconştienţi de modul in care comportamentul şi experienţa noastră sunt modelate de acest cyberspace şi de instrumentele care il susţin şi prin care ne conectam in el.

O trăsătură a culturii globale informatice cu care rezonăm foarte uşor este ideea de conectivitate. Instrumentele de comunicare ne conectează cu tot globul într-o manieră nemaiîntalnită pȃnă acum. Odată cu acest aspect apare şi ideea de libertate şi de posibilitate nelimitată.

Toate culturile seduc, captiveaza. Ele par sa deţina cheia adevăratei tale identităţi, de a onora ceea ce eşti tu de fapt. Cȃnd culturile funcţionează, ele livrează această promisiune membrilor săi şi alimentează senzaţia de siguranţă şi bunăstare, de apartenenţă. Conexiunea la o scară fără precedent este ceea ce promite cultura globală informationala, şi cine nu se simte fascinat de aceasta?

Ȋntrebarea este, işi ţine într-adevăr promisiunea această nouă cultură?

Gadget-urile electronice ne conectează fără îndoială dar în acelasi timp, ele produc o deconectare şi o fracturare a experienţei şi relaţiilor trăite. Poate unica trăsătură a vieţii contemporane în sine este faptul că implică o alterare rapidă între conectare şi deconectare. Tot ceea ce doreşti este “la un click depărtare”. Cu toate acestea, pȃnă nu dai click, ce doreşti este nu numai la o distanţa foarte mare dar deseori e cu totul departe de a fi accesibil. Apoi din nou, după cȃteva momente de conectare, în momentul cȃnd dai click off, conexiunea creată dispare.

Ne vom întȃlni curȃnd – în acest spatiu virtual – şi vom explora in direct modul în care suntem incluşi în cultura informationala si modul in care experimentăm aceste conectări şi deconectări în vieţile noastre.

Vom explora  ideea că fiind integraţi în această cultură, suntem pusi în contact direct cu incertitudinea esenţială a existenţei mai mult decȃt oricȃnd.

Si in final, vom explora  in meditatie si dialog, oportunitatea fără precedent pe care acest lucru ne-o aduce în vederea eliberării chiar în mijlocul incertitudinii.

Kaisa Puhakka, Palo Alto

 

 

 

Comments

comments