Category Archives: Yoga Sutra lui Patanjali

ys22

Yoga Sutra lui Patanjali: Perspective Pentru Studiu si Practică

Yoga-Sūtra redactată  de Patañjali este unul dintre cele mai importante documente de spiritualitate din toate timpurile. Cu o vechime de aproape 2000 de ani, această colecţie de 196 aforisme despre natura conştiinţei şi a libertatii este fără egal în ceea ce priveşte brevitatea si gradul de claritate.

Cu o precizie ieşită din comun Yoga-Sūtra reuşeşte să ajungă în miezul dilemei umane– aici, Patañjali analizează natura cunoasterii,  cauzele si natura suferintei si modul in care aceasta poate fi depasita.

Textul ne prezinta in primul rand o viziune (Darshana)  si un program de practica (Sadhana) prin intermediul căruia fiecare din noi poate atinge adevarul lucrurilor ‘aşa cum sunt’ şi  prin acesta, un grad mai mare de libertate faţă de stress si suferinţă.

Împletind firele vechii cunoaşteri yogine într-o hartă detaliată a posibilului, Yoga-Sūtra devine un indemn la auto cunoastere, dand astfel nota definitorie pentru traditia Yoga.

Chiar şi în prezent, de la o distanţă de două milenii, putem fi siguri că cercetarea lui Patañjali vine dintr-o dorinţă adânc înrădăcinată  de a clarifica sensul experientei umane– sensul vieţii, conştiinţei şi morţii.

O astfel de dorinţă este una universală printre oamenii din toate culturile, rezonand în noi la fel de puternic şi în prezent.

Aşa cum ideile şi tehnologia noastra au trecut graniţele geografice şi s-au raspandit pe intreaga planeta, viziunile Indiei antice au migrat acum mulţi ani prin sud-estul Asiei, China, Japonia, îmbogăţind profund fiecare cultura si ajungand să se disemineze pe tot globul.

Cu toate acestea, cea mai mare parte a practicii Yoga din prezent ar fi de nerecunoscut pentru  yoginii antici– mare parte care au atins realizarea in tacerea practicii contemplative.

Dacă ar fi trăit un mileniu mai târziu, Patanjali poate că ar fi încorporat si posturi din formele de Yoga practicate în prezent. Yoga moderna, numita si Yoga Posturala, care, desi inspirata de Hatha Yoga nu trebuie confundata cu ea, a fost dezvoltată la inceputul secolului trecut, în parte ca un program de antrenament fizic.

În epoca lui Patañjali însă, postura Yoga, sau āsana, era pur şi simplu o modalitate de a gestiona energia corpului cu cat mai putin efort  posibil. Această formă veche de Yoga contemplativă a devenit cunoscută ca Rāja-yoga—calea „regală”.

Ea este denumită de multe ori şi Yoga Clasică.

Yoga lui Patañjali este fondata pe un proces de interiorizare,  linistire, si clarificare interioara, ducand la acel moment in care adevarul propriei experiente apare de la sine. Aici, practica are scopul de a stăpâni tendinţa conştiinţei de a se dispersa în exterior, de a se identifica cu unele aspecte ale experientei, de a se pierde…

Practica în această Yoga incepe cu antrenamentul capacitatii de constientizare, permițand linistirea sistematica a corpului, clarificarea energiei vitale si a mintii.  Yoga lui Patanjali antreneaza capacitatea conştiinţei de a distinge aspecte din ce in ce mai subtile in propria experientă– de la modul in care identitatea ne este construita pana la procesul prin care atentia ne este furata.

Aceasta intelegere profunda, experientiala a propriei naturi este baza eliberarii de suferinta.

Bibliografie: The Yoga-Sūtra of Patañjali, Chip Hartranft (Shambhala 2003), Patanjali si Yoga, Mircea Eliade (Humanitas 1992), Yoga, Nemurire si Libertate, Mircea Eliade (Humanitas 1993), Yoga Sutra lui Patanjali (Herald 1998).

AJ-ABH-2018-ALETHEA

The Essence of LIBERATION, 04 Iulie 19:30– Practice & Dialogue with Tan Ajahn Abhinando

The scope of all Buddhist practice revolves around the notions of  ‘awakening’ or ‘liberation’.

In the more secular interpretations of the tradition, especially in the West, our basic problem is often reduced to certain  ‘negative’ characteristics of our minds. If we were to get rid of, transform or accept these ‘negative’ aspects of ourselves, we would reach the happiness we seek, or so we are taught.

In this interpretation, the path is all about changing myself.

Some Asian interpretations of Buddhism however seem to be saying exactly the opposite: samsara (and our experience in it) is the way it is– constant change, unsatisfactoriness and lack of any substantiality. It will never provide the satisfaction and happiness we crave. Awakening is often times just this realization…

We invite you to an evening of meditation and dialogue with Tan Ajahn Abhinando, of Dhammapala Monastery in Switzerland, where we will explore these two notions of liberation and the possibility of going beyond both.

Participation: Participation is open and free to everyone. Donations to cover the organizational costs are accepted. Program will be in English, with translation if necessary.

THERAVADA-8-IULIE-HERMITAGE

Theravada Vipassana, Sambata 8 Iulie, la Hermitage

Trezirea Corpului, Cultivarea Prezenței.

Toată cunoașterea, începând de la cunoașterea de sine, depinde de claritatea cu care putem privi în interior.

Vipassana, esenta practicii meditative in traditia Theravada, traditia buddhista originara, este cultivarea acestei priviri interioare. Cheia  practicii este antrenamentul unei continuitati in campul atentiei. Putem numii acesta atentie “atentie constienta”. Un aspect simplificat al acestei practici este cunoscut sub denumirea de “mindfulness”.

Și pentru ca aceasta ‘privire clară’ rămâne ancorata în prezența organică, este natural ca punctul de pornire să fie o apreciere a naturii subtile a corpului– a corpului vital, a corpului alcătuit din senzație și afect, a corpului trăit.

Structura Program

1. Instructiuni, practica partial ghidata/Meditatie: 45 minute

2. Prezentare text, ideii principale/Q&A: 45 minute

3. Meditatie: 30 minute

Participare: Atelierele sunt destinate celor care au deja testat apele practicii meditative si sunt cel putin familiarizati cu postura si practica introductiva.

Donatie sugerata: 30 ron

MINDFULNESS-APL

Unlimited Feeling: Practica Mindfulness Aplicata, 16 Iunie, Hermitage

Ce se întâmpla când aducem un grad extraordinar de atenție și deschidere în experiența momentului de față?

Ce se întâmpla când devenim constienti de modul în care reactionam, de modul în care gândim, de tiparele care determina modul în care simțim?

Este oare posibil sa primim experiența noastră exact așa cum este, sa simțim ceea ce simțim fără aversiune sau atasament?

Iată cateva idei care ne conduc către notiunea de ‘prezență constienta’, stare accesibilă prin practica numita în lumea anglofona ‘mindfulness’ sau, în contextul ei original, ‘vipassana’.

Am putea spune ca ‘mindfulness’ este o stare de constiinta treaza, de cunoastere– o stare in care aversiunea/atasamantul fata de experienta au fost inlocuite de deschidere si compasiune.

Trei aspecte sunt importante în aceasta practica:

                                i. Stabilizarea atentiei

                                ii. Creșterea capacitatii de constientizare

                                iii. Cultivarea ecuanimitatii

Prin aceasta ‘tripla cultivare’  vedem posibilitatea trecerii de la starea de insatisfactie constanta-reactivitate, la o stare de claritate, echilibru și cunoastere de sine. Aici, acțiunea potrivita apare la momentul potrivit.

Mai mult, începem sa vedem din ce în ce mai clar modul în care creem insatisfactie și stress. La un moment dat, începem sa vedem cum perspectiva unei vieți traite prin prisma mintii ne separa de realitate.

Contactul din ce în ce mai clar, mai constient, cu viața traita în corp, cu emotiile noastre, cu fiecare experiența, este modul în care revenim la noi înșine.

Acesta este, în același timp, modul în care ne trezim.

Structura Program

1. Instructiuni, practica partial ghidata, meditatie: 45 minute

3. Prezentare, Q&A: 45 minute

4. Meditatie: 30 minute

Participare: Aceste ateliere sunt destinate celor care au deja testat apele practicii meditative sau mindfulness si sunt cel putin familiarizati cu postura si practica introductiva.

Contributie: 30 ron (donatie sugerata)

Despre mine:
Influentele mele primare  sunt traditiile Birmaneze (Pa-Auk Syadaw, U Ba Khin) si traditia Thai Forest (Ajahn Amaro, Ajahn Succito). In acelasi timp, am integrat viziunea oferita de Yoga Clasica a lui Patanjali si experienta captata dupa mai mult de douazeci de ani de practica. Incerc sa ofer aceste invataturi intr-un mod accesibil, integrand realitatile vietii in secolul 21. Mai multe detalii gasiti aici: http://yogaepoche.ro/contact-meditatie-yoga-bucuresti/

sangha 2

Vipassana in Practica: Joi,ora 19:00 | Asociatia Alethea – Centrul Anahata

Intalnirile grupului de practicanti Vipassana- asa numita ‘Sangha’, continua in fiecare joi la ora 19:00. Aceste sesiuni ofera contextul in care putem experimenta beneficiile unei practici formale, cladind gradat bazele practicii personale.

Participare: Sedintele sunt libere si deschise tuturor, practica fiind accesibila incepatorilor cat si celor familiarizati cu alte practici meditative sau yoga posturala. Desi nu sunt taxe pentru participare, o donatie pentru acoperirea cheltuielilor este sugerata.

Pentru confirmari, trimiteti un mail la: vipassana.theravada@gmail.com

Program: Prima perioade meditatie este de 45 de minute, partial ghidata, dupa care deschidem grupul pentru dialog sau pentru examinarea unui aspect al practicii. Incheiem cu o scurta meditatie in liniste.

Despre mine:
Influentele mele primare  sunt traditiile Birmaneze (Pa-Auk Syadaw, U Ba Khin) si traditia Thai Forest (Ajahn Amaro, Ajahn Succito). In acelasi timp, am integrat viziunea oferita de Yoga Clasica a lui Patanjali si experienta captata dupa aproape douazeci de ani de practica. Incerc sa ofer aceste invataturi intr-un mod accesibil, integrand realitatile vietii in secolul 21. Mai multe detalii gasiti aici: http://yogaepoche.ro/contact-meditatie-yoga-bucuresti/

Himalayas

The meaning of renunciation

When one “renounces,” or does not crave, or does not seek, the relationship between subject and object is turned around; what ensues is a state of self-sufficiency, wholeness,
and independence from things. At that time, it is said, rather than the subject going to the object, it is the object that is attracted to the subject.

pranayama-fin

Yoga Dhyana-Pranayama, Miercuri ora 19:00

În tradiţia Yoga, esenţa energiei se numeşte “prana”- tradusa ca ceea ce este in continua miscare. Este această prana, ca energie vitală care animă totul ce este in viata.

Dacă prin practica de posturi putem desface patternuri localizate in corpul fizic, Pranayama este trezirea corpului energetic. Mai precis, Pranayama este procesul prin care prana din organism este activata şi echilibrata, deschizand calea in mod natural catre starea de meditaţie (dhyana).

Participare: Sedintele de Yoga Dhyana-Pranayama presupun o exerienta cu practica de posturi. Pentru incepatori, sugeram sesiunile de Yoga Clasica si Meditatie de sambata la ora 10:00

buddha-1478259_1920

Ce este practica Metta Bhavana?

Metta Bhavana este cultivarea compasiunii si a dragostei pentru toate fiintele. Ea este una dintre practicile de meditatie oferite de traditia buddhista Theravada.

Pentru noi, Practica Metta este un mod de a dezvolta inteligenta relationala. Aici,  compasiunea şi înţelepciunea, sensibilitatea inimii si cunoasterea, merg mereu împreună.

andre-oct-1800

Andre Riehl, weekend intensive 21-23 Octombrie

Andre Riehl revine pe data de 21 octombrie pentru un ‘weekend intensive’. Baza practicii  aici este Prana Kriya, cele 8 respiratii dinamice pentru trezirea energiei in corp conducand in mod natural catre starea de Dhyana. In acest seminar, Andre va introduce si practica Yoga Nidra, in formula clasica.

Desi accesibila, practica este recomandata celor care au cel putin 1 an de practica de posturi (Yoga Asana).

PROGRAM ZILNIC:
Vineri 21 oct 18:00 – 21:30
Sambata 22 oct 9:00 – 18:30
Duminica 23 oct  9:00 – 18:30
PRACTICE OUTLINE:
* PRANA MUKHTASANA: Series of 18 movements putting the energies in
activities within the whole energetical body: Fluid practice of the 5
first movements + the linking movement – Study of the 6th and 7th
movements. Introduction of the ryhtmic pranayam along with the movements
* PRANA KRIYA SADHANA: Series of 8 dynamic breathings for the awakening
of the “Goddess” (kundalini shakti) Development of intensity and
duration through concentration and will power
* SVARA DHARANA: Pinpointing the willpower on the subtle tiny energies
through respiration The 3 breath subtle energies (tamas, rajas, sattva)
directed to the brain
* MANTRA SADHANA: sound vibration
* DHYANASAN: meditation within the body matter Developping long deep
meditative state in postures (asana).

Cost: 150 Euro

Inscrieri: info@yogaepoche.ro, voicuralucaioana@gmail.com, 0721 931747

chouseshrine-buddha

Satipatthana Sutta, calea directa

Iata primul extras din Satipatthana Sutta:

[CALEA DIRECTA]

“…Calugari, aceasta este calea directă pentru purificarea ființelor, pentru depășirea tristetii și lamentației, pentru dispariția durerii și nemultumirii, pentru dobândirea metodei corecte și pentru realizarea Nibbanei – cu alte cuvinte, cultivarea celor patru baze pentru stabilizarea atentiei.’

Care patru baze?”

[DEFINITIE ]

„Există situația în care, un călugăr rămâne stabilit in contemplarea corpului, în natura sa intrinsecă – perseverent, deplin constient și atent – lăsând la o parte aviditatea și suferința în legătură cu lumea. El rămâne stabilit in contemplarea senzațiilor…, contemplarea minții…, contemplarea activitatilor mentale, în natura lor intrinsecă – perseverent, deplin constient și atent – lăsând la o parte aviditatea și nemultumirea în legătură cu lumea”

Sursa: Satipatthana, The Direct Path to Realization. Translation: Bikkhu Analayo

[DIRECT PATH]
“Monks, this is the direct path for the purification of beings, for the surmounting
of sorrow and lamentation, for the disappearance of dukkha and
discontent, for acquiring the true method, for the realization of Nibbãna,
namely, the four satipaììhãnas.

[DEFINITION]
“What are the four? Here, monks, in regard to the body a monk abides contemplating
the body, diligent, clearly knowing, and mindful, free from desires
and discontent in regard to the world. In regard to feelings he abides
contemplating feelings, diligent, clearly knowing, and mindful, free from
desires and discontent in regard to the world. In regard to the mind he
abides contemplating the mind, diligent, clearly knowing, and mindful, free from desires and discontent in regard to the world. In regard to dhammas he abides contemplating dhammas, diligent, clearly knowing, and
mindful, free from desires and discontent in regard to the world.

PALI SOURCE TEXT

Ekāyano ayaṃ, bhikkhave, maggo sattānaṃ visuddhiyā, sokaparidevānaṃ samatikkamāya, dukkhadomanassānaṃ atthaṅgamāya, ñāyassa adhigamāya, nibbānassa sacchikiriyāya, yadidaṃ cattāro satipaṭṭhānā.2

Katame cattāro?

Idha, bhikkhave, bhikkhu kāye kāyānupassī viharati ātāpī sampajāno3 satimā, vineyya loke abhijjhādomanassaṃ. Vedanāsu vedanānupassī viharati ātāpī sampajāno satimā, vineyya loke abhijjhādomanassaṃ. Citte cittānupassī viharati ātāpī sampajāno satimā, vineyya loke abhijjhādomanassaṃ. Dhammesu dhammānupassī viharati ātāpī sampajāno satimā, vineyya loke abhijjhādomanassaṃ